Bine ai venit, vizitator! [ Inregistrare | AutentificareFeed RSS  | 

Ghid barter

Ce inseamna barter

Barter este un cuvant de origine engleza ce desemneaza un acord, in practica comerciala, prin care partile convin intre ele sa schimbe marfuri de valori egale. La baza conceptului de barter sta trocul practicat inca din cele mai vechi timpuri, cand se face schimb intre bunurile avute in exces si cele de care erau nevoie. Aparitia banilor a facut ca trocul sa dispara ca practica pentru sute de ani.

Barterul si trocul redescoperite odata cu venirea crizei

Odata cu venirea crizei financiare, tot mai multe companii s-au orientat catre barter. Atunci cand banii lichizi “s-au evaporat” din piata, a crescut atentia pe ceea ce se cheltuie banii. Intre companii a aparut neincrederea ca nu-si vor primi la timp banii pentru marfa livrata sau pentru serviciile prestate, in conditiile in care creditarea s-a restrans, iar multe firme au intrat in faliment. Piata a venit cu o solutie care exista de decenii, dar care nu era foarte folosita: barterul, sistemul prin care cineva ofera produse sau servicii si primeste altele in schimb, fara a se folosi de bani.

In Grecia, tara europeana cea mai afectata de criza datoriilor, comertul a revenit la origini. Din cauza lipsei banilor, localnicii greci s-au adaptat situatiei si au iesit la cumparaturi fara bani in portofele, dar cu alte marfuri de vanzare (schimb)

Inceputurile moderne ale barterului

Industria moderna a barterului a prins contur in 1969, o data cu crearea primei burse de schimburi en-detail barter. Predominanta in aceasta perioada, lipsa de formalitate a constituit ratiunea principala pentru care s-a apelat la barter. Acesta a fost si motivul pentru care termenul de “barter” a detinut o conotatie intr-un fel misterioasa, sau chiar negativa.

Dar, pe masura ce antreprenorii au constientizat beneficiile unui proces si ale unei structuri mai elaborate de barter, mai mult de 400 de mici burse au fost create pe tot intinsul SUA. Din pacate, o data cu o structura mai formala, a aparut si lipsa de varietate, pentru simplul fapt ca produsele disponibile prin orice retea se limiteaza la numarul companiilor participante. De exemplu, un lant de magazine vestimentare din California se putea limita la contracte locale cu alti producatori de haine, sau compania producatoare ar fi fost constransa sa vanda marfurile in comun cu ale altor intreprinderi.

Pe parcursul ultimilor cinci ani, consolidarea industriei si achizitiile au redus numarul de burse de marfuri la aproximativ 250.

Un fapt si mai important: prin aceasta consolidare aria geografica ramasa neacoperita de aceste retele s-a extins, antrenanad o noua dezvoltare a barterului. Pe masura ce practica barterului s-a dezvoltat, aceasta a adoptat structuri si procese asociate celor mai stabile industrii, cu alte cuvinte, diverse metode si capacitatea de a se regla singura. In 1984, la initiativa unui grup de comercianti la bursa independenti, s-a constituit Asociatia Nationala a Schimburilor Comerciale. Prin programele sale de acreditare si de training aceasta se asigura ca practicile financiare, fiscale si etice sunt urmate de toti intreprinzatorii independenti, practicanti ai barterului. Aceste standarde sunt deosebit de eficiente pe masura ce barterul continua sub evolueze sub auspiciile unor tranzactii de vanzare/cumparare simple.

Recunoscand proliferarea comertului cu barter, Internal Revenue Service a simplificat procesul de impozitare, dezvoltand o serie de bartere specializate. Tranzactiile de barter care aduc profit sunt taxate ca profit brut al recipientului, alaturi de incasarile sosite pe alte cai, si sunt deductibile, fiind considerate chetuieli din exploatare. Veniturile din barter sunt impozitabile de catre FISC avand codul 1099B.

Barterul: avantaje

Conform teoriei financiare clasice, valoarea actualizata a unei companii este data de cash-flow-urile viitoare nete. Astfel, companiile isi pot maximiza valoarea prin expansiunea fluxurilor financiare de intrare si reducere a celor de iesire. Influenta barterului in aceasta ecuatie este extrem de mare, intrucat se poate actiona asupra ambelor fatete ale ecuatiei.

Intr-o vanzare traditionala companiile isi ofera bunurile si serviciile in schimbul unei sume de bani, un flux de trezorerie de intrare. Dar, pentru a face fata vanzarilor existente si urmatoare, intreprinderile sunt obligate sa investeasca atat in bunuri tangibile, (proprietati, utilaje si echipamente), cat si in valori intangibile (capitalul uman si intelectual) – un flux de trezorerie de iesire. Companiile care utilizeaza barterul ca o forma aditionala a strategiilor lor de vanzare si proceselor de management al stocurilor isi obtin beneficiile prin maximizarea cash-flow-ului.

Iata cum functioneaza. In locul monedei traditionale, astazi, retelele de barter utilizeaza asa numitii “dolari barter”, sau “dolari comerciali” pentru a finaliza tranzactiile. In locul banilor, companiile primesc acesti “dolari comerciali” care pot fi mai apoi utilizati pentru a obtine oricare alte produse sau servicii oferite de ceilalti membri ai retelei. Clientilor li se percepe o mica taxa pentru fiecare tranzactie barter finalizata. Din moment ce un membru tipic achizitioneaza un bun sau un serviciu in schimbul produselor si serviciilor proprii, fiecare achizitie are o mare probabilitate de a se concretiza intr-o tranzactie completa.

Schimburile barter sunt deseori privite ca o piata secundara, deoarece cele mai multe companii care intra in comert, nu ar face afaceri altfel. In concluzie tranzactiile barter au rolul de a aduce mai mult castig companiei. In plus, valoarea unei retele de barter este maxima cand fiecare intreprindere opereaza la capacitate deplina, adica se aplica acelor organizatii cu stocuri nevandute sau capacitati de productie neutilizate. Astfel, atunci cand companiile intampina dificultati in a-si vinde produsele si serviciile pe pietele primare, se pot orienta catre pietele de barter, ca o metoda de absorbire a surplusului. Prin acest act, o organizatie isi va oferi bunurile si serviciile unei piete total diferite de cumparatori, spatiu propice de aparitie a unor noi oportunitati de vanzare, chiar peste limitele acceptate. In acelasi timp, o companie isi poate reduce fluxurile financiare de iesire achizitionand bunuri si servicii cu dolari barter.

Barterul poate fi aplicat eficient de catre toti antreprenorii interesati sa isi inbunatateasca managementul stocurilor de produse tangibile si intangibile. Data fiind aria geografica de acoperire mai larga, dar si capacitatea de expansiune a retelelor, este relativ usor pentru companii de toate marimile sa se implice in tranzactii barter. Pe teritoriul Statelor Unite si al Canadei, o “moneda” acceptata a tranzactiilor cu barter a devenit Barter Association National Currency (BANC), unitatea monetara de schimb standard pentru mai mult de 75 de retele barter. Prin statutul de mambru al NATE, aceste retele de comercianti independenti s-au unit pentru a crea moneda standardizata barter cu cea mai larga raspandire din lume. Aceasta ofera nenumarate posibilitati de management pentru companiile de toate marimile. Fie pentru un surplus din stocurile traditionale, fie pentru marfuri de sezon imobilizate in depozit, barterul devine o alternativa foarte buna pentru metodele costisitoare de management.

Exemple in care barterul este utilizat cu succes

Apple Vacations

Apple Vacations, una dintre cele mai mari companii de transport si unul dintre primii operatori charter pe linii internationale, una dintre cele mai mari companii din SUA, utilizeaza barterul de mai bine de cinci ani de zile pentru a se dezvolta si extinde catre noi piete. Asemanator altor companii aeriene, Apple Vacations nu putea avea certitudinea ca aeronavele sale vor decola cu capacitatea integral ocupata – o sursa majora de pierderi. In plus, operand pe numeroase piete, cerintele de promovare ale acesteia sunt foarte ridicate. In raport cu negocierile, publicitatea nationala este si ea extrem de costisitoare, totusi Apple a reusit sa isi umple locurile goale din aeronave pentru a face fata ambelor provocari.

Utilizand barterul, Apple a desfasurat campanii promotionale pe piete noi, fara a-si mari bugetul de marketing. Compania schimba locurile goale pe publicitate, marketing de evenimente si materiale promotionale care ii sustin cresterea si initiativele de promovare. Valoarea tranzactiilor barter ale organizatiei se ridica la 90000 $. Barterul a devenit o necesitate pentru Apple, nu numai un mijloc de a ocupa scaune goale. Schimburile comerciale ii permit companiei sa ramana o prezenta pe pietele in care marimea bugetului de marketing ar fi constituit un factor eliminator.

Clear Channel Communications

Clear Channel Communications, cea mai mare statie radio din tara se bazeaza pe sistemul barter pentru a acoperi necesitatile de timp de emisie. Ca si Apple, Clear Channel s-a confruntat cu doua probleme distincte. In primul rand detinea un surplus de timp de emisie, cu alte cuvinte o pierdere de profit, apoi, a manifestat o nevoie permanenta de bunuri si servicii cu care sa fie recompensati auditorii in timpul programului de emisie. Barterul s-a dovedit metoda care sa se adreseze si sa rezolve ambele probleme. Clear Channel si-a comercializat timpul de emisie in schimbul unei varietati de bunuri si servicii promotioanle, precum bilete de avion, bilete la concerte sau la manifestari sportive, servicii de imprimare si alte materiale. Aceste tranzactii i-au permis companiei sa isi amplifice puterea comerciala fara a modifica bugetul initial.

Barterul a oferit numeroase oportunitati si a facilitat crearea unor relatii comerciale fructuoase pentru ambii participanti la tranzactie. Timpul de emisie pare sa nu fie o valoare care sa poata fi schimbata, dar opusul este mai degraba adevarat. Clear Channel are posibilitatea sa maximizeze disponibilul de timp de emisie, contrabalansandu-l perfect cu cererea pentru produse promotionale. Aceasta aplicare inventiva a barterului demonstreaza varietatea nelimitata a schimburilor comerciale.

De la troc la profit

Deoarece companiile se confrunta permanent cu preluarea si satisfacerea comenzilor de aprovizionare, barterul este o metoda de gestiune a stocurilor cu o eficienta foarte ridicata. Le da posibilitatea proprietarilor de afaceri sa obtina profit de pe urma bunurilor si serviciilor care in caz contrar s-ar transforma in pierderi. De asemenea, reprezinta un mijloc efectiv de expansiune pe noi piete, de atragere de noi consumatori sau de crestere a cotei de piata. Simplul troc de altadata a evoluat intr-un sistem stabil si acceptat pentru facilitarea unei varietati nelimitate a schimburilor de produse si servicii.

Lasa un raspuns

Or

Anunturi recente

PlanDeAfacere.ro

Asociatia Grupul de Actiune Locala Valea Prutului (GAL VP) anunta:  DESCHIDEREA SESIUNII DE DEPUNERE [...]

Marius Vornicu este absolvent FEAA 2018 si viitor antreprenor. Marius efectueaza un stagiu de practi [...]

Asociatia Grupul de Actiune Locala Valea Prutului (GAL VP) anunta potentialii beneficiari din comune [...]

Esti tanar antreprenor? Iti doresti sa devii propriul tau sef? Ai ideile, ai capitalul, insa nu stii [...]

Cu totii ne dorim mai multi bani si sa avem siguranta zilei de maine. Cu alte cuvinte, vrem sa casti [...]

Grupul de Actiune Locala Valea Prutului, autorizat de MADR pentru implementarea Strategiei de Dezvol [...]

Ai oare tot ce trebuie pentru a fi un antreprenor de success? Nu toti intreprinzatorii sunt facuti d [...]

Cunoasterea unei limbi straine in zilele noastre a devenit o necesitate. De altfel, vorbirea fluenta [...]

In calitate de lider, comunicarea cu angajatii pentru a oferi directii strategice, pentru a consolid [...]

Urmareste-ne si pe Facebook